Principii de baza ale tehnicii de Contact Improvisation si Practici: Caderea

Posted by Martin Keogh

De Martin Keogh

tradusa de Cristina Lilienfeld

Datorita relatiei foarte stranse cu gravitatia in viata noastra de zi cu zi traim ca si cum am fii supusi unei permanente “invitatii” de a cadea. Cand dansam intr-un duet de Contact Improvisation, un element cheie este cantitatea de control pe care o folosim si lipsa cestuia foarte importanta in modul de a cadea.

Putin mai jos aveti o secventa de exercitii pe care o folosesc de obicei in workshopurile mele.

A  cadea de unul singur:

Se spune ca atunci cand inveti Contact Improvisation iti faci cu siguranta macar un nou prieten: podeaua. Pentru a stabili raportul tau fata de actiunea de a cadea e bine sa incepi cu cele mai mici cazaturi posibile. Stai culcat pe podea simtind si observand atractia gravitatiei. Observa cum respiratia urca si apoi “cade” in corpul tau. In timp ce trezesti partile inconstiente ale corpului tau incearca sa simti tesutul cum se relaxeaza  si coboara.

Incearca sa simti cum te scufunzi in podeaua care te sustine si folosindu-te de ea gaseste metode de a te ridica. Rostogoleste-te pe o parte si apoi observa cu e sa cazi pe spate sau pe burta de la aceasta distanta foarte mica. Incepem sa observam diferenta intre a turna greutatea corpului pe podea ca si cum ar fi un amestec pentru clatite si a intra brusc in contact cu podeaua mentinanad corpul tonic si in extensie, ceea ce duce la miscarea de momentum.

Incepem sa gasim modalitati sa folosim momentum-ul care ne trage in jos pentru a urca inapoi. Nu lasa greutatea sa ramana pe podea si sa “moara” acolo ci gaseste o sursa de energie care te poate propulsa inapoi. Cand urmezi impulsul ai mai multa suprafata de contact cu podeaua si de a gasi impulsul pentru a te ridica.

Acum din picioare sa facem diferenta intre trei modalitati de a cadea:

  • Unduire usoara catre podea ca o esarfa care se impatureste cu cat ajunge mai apropae de podea.
  • Crestere a tonusului corporal pentru a crea o forma care se poate rostogoli ca o minge pe podea.
  • Alungire si extindere pentru a intampina podeaua cu o parte cat mai lunga a suprafetei corporale- ca si cum ai lasa lasa o banana sa aterizeze pe partea ei cea mai lunga.

A cadea impreuna cu un partener:

 

Odata ce corpul intelege aceste trasee catre podea esti gata pentru a cadea prin spatiu cu un partener. In pereche lasati greutatea voastra sa cada pe partener,iar el facand acelasi lucru ajungeti sa ramaneti amandoi in picioare fara a va sustine unul pe altul. Ca si cum ati dormi rulati tesutul comprimat dintre voi schimband punctele de cointact si observati. Va separati si apoi va reuniti de data asta cu intentia de a va sprijini si nu a cadea pe partener. Trebuie sa mentineti contactul de la umeri pana la solduri si sa gasiti centrul de greutate al celor doua corpuri impreuna. In timp ce impartim aceasta linie verticala incercam sa nu oferim foarte multa greutate partenerului in timp ce dansam. Acum cand va rulati pe suprafat celuilalt veti descoperi ca aveti mai multa mobilitate.

Va separati si va intoarceti. De data aceasta ne concentram incercand sa simtim cum este podeaua de sub picioarele partenerului vostru. Schimbarea intentiei de la o varianta mai fizica la una a constiintei extinse creeaza mai multe posibilitati de dinamica. Ca si cum v-ati fi unit nervii deveniti un corp cu patru picioare si lasati partenerul sa va plimbe prin spatiu si vice-versa.

Odata ce devenim mai increzatori in partener devine mai usor sa renunti la controlul centrului tau de echilibru si sa te concentrezi pe centrul comun de echilibru. Acum lasati linia voastra de contact sa cada prin spatiu renuntand la echilibru. Cu ocazia acestor caderi unul catre celalat sau in jurul partenerului sau catre podea veti descoperi ca instabilitatea duce la o mai buna mobilitate.

Acest exercitiu este o tranzitie catre dans.

A “cadea” dansand:

 

Stabilind impreuna tonusul si relaxarea corporala necesara in timpul caderii, acest dans devine unul reflexiv, in care a cadea devine sursa pentru urmatorul impuls de a urca. Fie ca porniti din nemiscare sau miscare nu trebuie sa va dati seama ce urmeaza ci pur si simplu constientizati raportul vostru cu gravitatia in momentul respectiv. Prin caderi o miscare devine ca o “samanta” pentru urmatoarea si va gasiti intr-o serie de miscari acrobatice care se pot naste din improvizatia oferita de acest tip de exercitiu.